V-aţi întrebat vreodată cît valorează un leu? Răspunsul e simplu: nu prea mult.
Cu un leu în buzunar nu-ţi poţi permite prea multe: să faci o călătorie cu troleibusul sau să-ţi cumperi un pix care oricum n-o să te slujească prea mult. Paradoxal, dar anume această „sărăcăcioasă” bancnotă ne reprezintă.

TVR1 a disparut din reţeaua publică şi va fi vizionat doar în lunca Prutului. Deţinătorul de patentă pe reţeaua a doua de Stat Compania TLF M International, nu areuşit să ajungă la o înţelegere cu Societatea Română de Televiziune(SRTV). TVR a fost înlocuit cu un alt post românesc Antena Internaţional.

Mai mult de o mie de persoane au protestat azi în Scuarul Operei Naţionale împotriva anulării patentelor de antreprinzător. Mitingul a fost organizat de Uniunea Interprinzătorilor din RM şi a fost susţinut de trei partide din opoziţie. Opoziţia a cerut anularea legii 208, în caz contrar afirmă că o vor face ei în 2009 atunci cînd vor veni la putere.
În Moldova activează aproximativ 40.000 de deţinători de patentă. Principala lor activitate era comerţul. Conform patentelor, aceştia îşi organizau o activitate economică şi indiferent de venitul obţinut, plăteau în bugetul statului o taxă fixă de 1500 lei. După adoptarea legii 208, aceştia urmau să-şi deschidă interprinderi individuale, să-şi contabilizeze afacerea şi să plătească impozit pe venit în funcţie de mărimea acestuia. Deţinătorii de patentă au revendicat însă această lege şi au cerut anularea ei, motivînd că legea 208 este una antidemocratică , concepută la comanda dl. Voronin.
În replică, Guvernul afirmă că legea 208 va permite impozarea veniturilor celor care activau în bază de patentă şi va opri comerţul neautorizat din pieţe. Guvernul mai spune că din lipsa aparatelor de casă aceştia nu puteau fi amendaţi.
Expertul economic, V.I. susţine că anularea patentelor va genera o scădere economică pe termen scurt, dar o creştere considerabilă şi o dezvoltare a economiei pe termen lung. Anularea patentelor va permite crearea unor interprinderi individuale mici ce vor activa legal şi vor vinde produse standardizate şi calitative.
Activarea sub forma unor mici interprinderi individuale va avea drept rezultat creşterea bugetului local. 

Infotag, 07.11.2007Comparativ cu luna iulie, încrederea populaţiei Moldovei în Preşedintele Vladimir Voronin a scăzut cu 3%, şi constituie 40%. În februarie 2006, 55% din cetăţenii ţării aveau încredere în şeful statului, arata un studiu socio-politic, realizat de către Institutul de Marketing şi Sociologie IMAS-Inc.

Potrivit Agenţiei INFOTAG, ultimul sondaj de opinie a avut loc în perioada septembrie-octombrie 2007, pe un eşantion de 1136 de cetăţeni din 74 de localităţi ale Moldovei. Sondajul a arătat că Prim-ministrul Vasile Tarlev este credibil la 39% din cetăţeni, cu 4% mai mulţi decît în iulie, dar cu 5% mai puţini decît în februarie 2006.

Pe locul trei este primarul capitalei, Dorin Chirtoacă, cu o rată de credibilitate de 31%, Rating-ul spicherului Marian Lupu a crescut din iulie cu 2%, pînă la 30% – aproape nivelul anului 2006.

Serafim Urechean, liderul Alianţei “Moldova Noastră“, are o rată de credibilitate neschimbată, de 21%, fiind urmat de liderul Partidului Democraţiei Sociale, Dumitru Braghiş, cu 16%; preşedintele Partidului Social-Liberal, Oleg Serebrean, cu 12%; liderul PPCD, Iurie Roşca, cu 11%, preşedintele Partidului Democrat, Dumitru Diacov, cu 10%.

PCRM se bucura de încredere la 33% din populaţie (cu 1% mai puţin decît în iulie şi cu 17% – decît în februarie 2006); AMN - la 21% (a pierdut 3% în trei luni); PPCD - la 10%, Partidul Democrat – la 17%.

Majoritatea cetăţenilor, 85%, au încredere în biserica, 62% – în primării, 59% – în mass-media, 48% – în armată, 42% – în Preşedinţie şi bănci.

Partidul Comuniştilor (PCRM) ar deveni din nou unul de guvernămînt, dacă alegerile parlamentare ar avea loc în Moldova duminica viitoare, arată studiul realizat de IMAS-Inc.

Potrivit Agenţiei INFOTAG, din cei 1136 de cetăţeni intervievaţi, 46,5% nu s-au determinat cu cine să voteze. Din cei decişi, 47% şi-ar da voturile pentru PCRM, 13% – AMN, cîte 10% – Partidului Liberal şi Partidului Democrat.

Peste 55% din respondenţi au apreciat că Moldova se mişcă într-o direcţie incorectă, şi doar 29% au opinat că direcţia este corectă.

Majoritatea persoanelor chestionate s-au arătat nemulţumite de nivelul de trai şi au spus că este puţin probabil ca viaţa lor să se îmbunătăţească în următoarele 12 luni.

Familia Furtună din oraşul Drochia, localitate situată în nordul Republicii Moldova, şi-a transformat locuinţa, în ultimii 18 ani, în casă de copii de tip familial.
Recent, Ana Furtună a fost distinsă cu ordinul „Sfântul Dimitrie”, acordat de patriarhul rus, Alexei al II-lea pentru dragostea ei faţă de copii.

Petru Furtună este tatăl a 18 copii. În aproape tot atâţia ani a întâlnit diferite atitudini ale oamenilor.

„Unul zice că am făcut bani, luând copii.”

“Eu le răspund: luaţi şi voi că în Moldova sunt copii orfani mulţi.”

“Las’ să ia şi ei. Da nu s-au prea găsit din ăştia”, afirmă domnul Furtună.

El, împreună cu soţia Ana a luat în grijă copii abandonaţi de părinţii lor bilogici după ce, în 1974, au înfiat o fetiţă.

Fiind printre primii în Republica Moldova care au înfiinţat o casă de tip familial, s-au dedicat în totalitate acestor copii.

  Petru Furtună provine şi el dintr-o familie numeroasă

„Am hotărât că dacă nu se putea ca să-i avem pe ai noştri, să lăsăm măcar ceva în urma noastră.”

“Cum să trăim fără de copii?”, se întrebă Petru Furtună.

“I-am luat şi crescut. Primii pe care i-am luat, toţi erau orfani. Dar ultimul…vom vedea.”

“Chiar ieri (n.r. luni) ne-au telefonat şi ne-au spus că sunt doi copii. Îi vor aduce sau nu – noi nu ştim”.

Amintiri

Casa soţilor Furtună este spaţioasă, numărul încăperilor trece de zece. Locuinţa are o şi „casa mare”, unde sunt jucate nunţile şi cumetriile copiilor şi nepoţilor. Răsfoim împreună cu Ana nişte fotografii.

„Asta-i nunta lui Serioja. Aici e nunta lui Budulai. Pe această fată am luat-o cu probleme la plămâni.”

“A fost internată şi la dispensarul de tuberculoză vreo jumătate de an. Am lecuit-o şi acum, bogdaproste, este bine.”

“Unde nu m-aş duce cu ea cere să nu spun numele de familie al ei, ci al nostru, adică Furtună.”

“Pe asta ne-au adus-o de la Nicoreni. Mama ei era într-o partidă crâncenă de beţie”, îşi aduce aminte Ana.

Exemplul soţilor Furtună a fost preluat şi de finii lor de cununie – Ana şi Gheorghe Porcescu, care cresc şase copii orfani pe lângă cei doi ai lor.

Îi întreb pe soţii Furtună ce aşteaptă de la copiii lor?

„Vreau să-i văd pe toţi gospodari”, spune doamna Furtună, „să-i văd la locul lor, să aibă cuibul lor.”

“Au copii deja. Unul are doi copii, alţii câte unul. Când un om are casă, are masă, are un copil şi a sădit un copac în grădină – acesta, cred, este sensul vieţii”.

Şi dacă ar mai avea o viaţă, remarcă Petru Furtună, tot astfel ar trăi-o.

“Pe mine m-a născut mama Ana…”

Cum se simt însă copiii în această familie, care împreună cu părinţii lor adoptivi sunt nouă la număr?

„Mă simt foarte bine. Îmi place. Aş dori ca toţii copiii din… Tata este foarte blând şi mama”, spune o fetiţă.

„Dar de câţi ani eşti în familia asta mare?”, o întreb.

„Nu ţin minte. Pe mine m-a născut mama Ana…”

În Republica Moldova circa douăsprezece mii de copii cresc în internate şi case de copii.

Guvernul de la Chişinău şi-a propus reducerea numărului acestora, prin lansarea reformei instituţiilor rezidenţiale.

Reforma presupune crearea serviciilor sociale noi, de tip familial şi comunitar. Cu alte cuvinte, crearea unui mediu apropiat celui familial pentru copiii instituţionalizaţi.

Ceea ce presupune asistenţă parentală profesionistă, deschiderea caselor de copii de tip familial, a centrelor de zi, centrelor comunitare, maternale sau de plasament temporar.

Prioritate însă în această reformă va avea reintegrarea copilului în familia naturală. 85% dintre copiii instituţionalizaţi din Republica Moldova – în majoritate ei provin din familii social-vulnerabile – au unul sau ambii părinţi în viaţă.
  sursa bbc.ro